O slujba pentru un singur om

duminică, 18 februarie 2018

Cu o saptamina inainte sa inceapa bacalaureatul am vrut sa merg la un sf. maslu de noapte la o manastire la vreo 30 de km de orasul in care locuiesc acum parintii mei. 

Manastirea se numeste Giurgeni si in fiecare joi seara se facea sf. maslu de noapte. Cum examene incepeau luni, participarea la slujba m-ar mai fi linistit.

Pentru ca era noapte si chiar inainte de bacalaureat, mama mi-a spus sa stau acasa, sa nu ma duc in seara aceea, ci sa ma duc a doua zi cind era Nasterea Sf. Ioan Botezatorul. Mi-a dat ea bani si m-a si trezit ca sa iau autobuzul si sa ajung la timp.

La 6 dimineara am plecat, la 7 jumate eram deja la manastire (mai sint vreo 2-3 km de mers pe jos). Ajung acolo si poarta principala inchisa, mai stiam eu vreo doua intrari si acolo portile inchise. Ma ma invirt eu prin jurul portilor si vad o maica. O intreb la ce ora incepe slujba. Si imi spune ca un pic mai tirziu pe la 8 asa. Ii spun ca revin la 8 atunci.

M-am mai plimbat eu si cind s-a facut 8 m-am prezentat din nou la poarta manastrii care era deschisa de data asta. Se deschisese si biserica. Am intrat, m-am inchinat frumos si m-am dus mai in spare sa stau la slujba. Apare si parintele staret si celelalt parinte care slujea de obicei cu el, vine si o maica in strana si la 30 de minute o alta maica cu o coliva.

Incepe slujba, dau pomelnic si inainte de Sf. Daruri, parintele staret vine in spate, spre directia mea si chiar isi trage un scaun linga mine si ma intreaba:

-Dar tu de ce ai venit azi aici?

I-am spus ca am bacalaureat si ca nu am putut sa vin aseara si ca m-am gindit sa vin azi. Mi-a dat toate binecuvintarile sa iau note bune si a plecat in altar. Pina la finalul slujbei, nu a mai intrat nimeni in biserica. Motivul avea sa-l aflu mai tirziu de la maica care a adus coliva: parintele anuntase ca va face sf. maslu joi seara si ca nu va mai face sf. liturghie a doua zi. Dar pentru ca am venit, a deschis poarta si biserica si a facut slujba.

Nu imi venea a crede. Pe de o parte ma simteam vinovata pentru ca stiam cum e la sf. maslu de noapte care se termina in zori, pe de alta zburam de fericire ca am ajuns acolo inainte sa ma duc la examene.

Uite asa am participat eu la o sf. liturghie pentru un singur om.
                                
                                                                         ****

Au trecut multi ani de atunci, dar mi-am adus aminte de aceasta intimplare astazi in ziua in care parintele Antonie, staretul manastirii, a plecat la Domnul. M-am tulburat tare cind am aflat. Auzisem ca e bolnav, dar nu am crezut ca va muri. Cind am citit azi pe internet, efectiv, nu puteam sa accept. Am intrat de zeci de ori pe pagina si vestea era aceeasi.

                                                                        ****

Ma leaga multe amintiri de slujbele de la acea manastire. De pe la vreo 10 ani si pina la vreo 18, mergeam des acolo, mai les in vacantele de vara. Bunici mei locuiesc la vreo 5 km de manastire si adesea mergeam pe jos joi seara ca sa participam la sf. maslu. Veneau oameni din toate orasele si era puzderie de masini in parcare.

Acolo am vazut prima daca copii bolnavi adusi de parintii lor si tot acolo aveau sa ni se intimple si noua citeva minuni. Imi aduc aminte de fratele meu care era micut si avea zona zoster (o boala foarte dureroasa). Mama nu mai stia ce sa-i faca si cu ce sa-l mai unga. La un sf. maslu mi-a spus parintele sa aduc la un maiouas sau un tricouas purtat de fratele meu. Asa am facut si din ziua aceea, a scapat de boala si nici pina azi nu a mai facut niciodata.




8 comentarii:

  1. Iarasi m-ai facut sa am lacrimi in ochi... Ma bucur c-ai povestit!
    Dumnezeu sa-l ierte pe parintele staret Antonie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu ma bucur ca mi-am amintit! Te imbratisez!

      Ștergere
  2. Ma bucur ca ai avut asa o esperienza frumoasa ...Dumnezeu sal odihneasca in pace pe Parintele Antonie

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iar de acolo de sus sa isi aduca aminte si de noi!

      Ștergere
  3. Ceea ce ai povestit cu slujba ta speciala e de file de pateric romanesc...minuni, ce mai...avem sfinti, dar nu avem ochi sa-i vedem...te pup.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa e Ramona!! Avem oameni minunati printre noi, dar nu mai avem nici ochi si nici timp sa-i cercetam.

      Ștergere
  4. Știi bine ce înseamnă UN om înaintea lui Dumnezeu, cât de importantă este oaia cea pierdută ori drahma cea pierdută. Și aici nu vine vorba de pierderea ta, ci de regăsire într-un moment în care, iată, cerul ți s-a deschis pre binecuvântare.
    Mă bucur că atunci părintele a ales să facă slujba, știu cum este, am trecut ca slujitor prin astfel de momente. Tu zici că ai fost singură, dar nu, acolo la altar s-u mai pomenit suflete, iar în cer, la cereasca liturghii mii și mii de îngeri au stat de față.
    Știam că a plecat la Domnul, am citit de alaltăieri în ziarul Lumina. Să-i fie veșnică pomenirea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar de era doar parintele la slujba, biserica tot nu ar fi fost goala. Insusi Dumnezeu si ingerii Lui sint acolo la fiecare sf. liturghie!

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...