 |
| sursa |
Au atit de multe de spus: despre trecutul lor, despre visele pe care nu si le-au implinit pentru ca viata i-a luat pe nepregatite...
Despre boala, suferinta, bucurie. Despre cum isi cresc copiii cu un singur salariu si zimbetul pe buze, de parca nu le-ar lipsi nimic... Vorbesc de oamenii de pe bucatica de pamint de la capatul lumii, acolo unde, daca privesti pe harta ai impresia ca nu se intimpla nimic!
Un pat inalt
Unii sint chiar necajiti aici. Mi-au spus ca nu toti au paturi "asa inalte" cum avem noi, ci doar niste saltele pe jos. Voiau sa ma invite la ei acasa, dar cind le-am aratat casa mea si au vazut patul, mi-au zis ca ei nu au asa ceva acasa si ca siguri ca nu o sa accept eu sa dorm la ei pe jos. Le-am spus ca abia astept sa dorm cu ei, indiferent de locul unde trebuie sa punem capul!
Memories
Una din fetele de la serviciu are o cicatrice pe frunte si o intreb cum de s-a ales cu ea. Si-mi spune ca o are de cind era mica - a vrut sa se urce intr-un copac si a cazut. O alta colega mai vigilenta, auzind discutia noastra, completeaza: "nu a avut cine sa-i poarte de grija asa cum ar fi trebuit, mama ei a murit cind ea a vea 4 ani!" Indraznesc sa o intreb: "ai vreo amintire cu mama ta?" NU, nici una - vine raspunsul.
Ea e tare dragalasa, are mai putin de 1,50 la cei 27 de ani ai sai. Am alintat-o "meow, meow" de la numele ei May - May. O intreb cum de e asa de mica. Si-mi spune ca are 11 frati si ea e cea mai mica si nu au mai fost resurse si pentru ea sa creasca mai mare! :)))
O gura de metrou
Mergem intr-o seara sa vedem un spectacol de lumini organizat de primarie si sa mincam undeva in apropiere. In drum spre restaurant, unul din baieti imi spune: "vezi gura asta de metrou? Aici am lucrat 2 ani de zile inainte sa ma duc la facultate. Spalam scarile si adunam gunoaiele aruncate. Nu mi-e arusine sa spun asta si ori de cite ori trec pe aici, locul asta e plin de amintiri placute pentru mine!
Unii sint chiar necajiti aici. Mi-au spus ca nu toti au paturi "asa inalte" cum avem noi, ci doar niste saltele pe jos. Voiau sa ma invite la ei acasa, dar cind le-am aratat casa mea si au vazut patul, mi-au zis ca ei nu au asa ceva acasa si ca siguri ca nu o sa accept eu sa dorm la ei pe jos. Le-am spus ca abia astept sa dorm cu ei, indiferent de locul unde trebuie sa punem capul!
Memories
Una din fetele de la serviciu are o cicatrice pe frunte si o intreb cum de s-a ales cu ea. Si-mi spune ca o are de cind era mica - a vrut sa se urce intr-un copac si a cazut. O alta colega mai vigilenta, auzind discutia noastra, completeaza: "nu a avut cine sa-i poarte de grija asa cum ar fi trebuit, mama ei a murit cind ea a vea 4 ani!" Indraznesc sa o intreb: "ai vreo amintire cu mama ta?" NU, nici una - vine raspunsul.
Ea e tare dragalasa, are mai putin de 1,50 la cei 27 de ani ai sai. Am alintat-o "meow, meow" de la numele ei May - May. O intreb cum de e asa de mica. Si-mi spune ca are 11 frati si ea e cea mai mica si nu au mai fost resurse si pentru ea sa creasca mai mare! :)))
O gura de metrou
Mergem intr-o seara sa vedem un spectacol de lumini organizat de primarie si sa mincam undeva in apropiere. In drum spre restaurant, unul din baieti imi spune: "vezi gura asta de metrou? Aici am lucrat 2 ani de zile inainte sa ma duc la facultate. Spalam scarile si adunam gunoaiele aruncate. Nu mi-e arusine sa spun asta si ori de cite ori trec pe aici, locul asta e plin de amintiri placute pentru mine!
Si cite si cite ar mai fi de spus si de ascultat...
E emotionant ce scrii. Citind, ma gandesc ca ar trebui sa fiu recunoscatoare pentru viata mea frumoasa, in care daca nu totdeauna a fost usor, mereu am avut pe cineva care sa ma iubeasca, sa ma ocroteasca, sa ma ajute, sa ma invete...
RăspundețiȘtergereO da! Am avut mereu aproape familia si prietenii. Era de ajuns sa fiu putin mai tacuta ca ma si intrebau ce am, daca mi s-a intimplat ceva, daca am nevoie de ceva... Iar mama si tata au avut mereu grija sa nu simtim lipsuri.
ȘtergereOameni de admirat si mai ales...oameni de respectat.
RăspundețiȘtergereAsa cum sunt peste tot in lume,In spatele fiecarui zambet,numai Dumnezeu stie ce se afla...important este modul in care trecem peste toate...cu capul sus si cu zambetul pe buze ar fi un inceput.
O saptamana frumoasa draga mea.
Chiar ca numai Dumnezeu le stie povestile... Mie imi sint dragi si ma bucur ca au o atitudine pozitiva si vad viata lor plina de greutati ca pe una cu impliniri si satisfactii... Am avut ce invata de la ei.
Ștergere