S-a schimbat ceva dupa casatorie

Azi-noapte, se facuse ora 2 si tot nu puteam sa adorm... M. al meu era internat si cine stie daca dormea sau daca avea inima cit un purice cu gindul la operatia de peste citeva ore. M-am foit pe toate partile, am citit, am stat pe internet, am lucrat, m-am uitat pe pereti, dar nici chip sa ma linistesc.

Dintr-o data mi-am adus aminte de ziua in care ne-am cunoscut: ca un facut, tot la spital. :) In 2009, M. al meu a mai trecut printr-o operatie - de deviatie de sept si a venit la Iasi impreuna cu un prieten comun ca sa se opereze amindoi. 

In vizita la spital la prieten, fac cunostinta si cu cel care avea sa-mi devina sot peste doi ani. Nu a fost dragoste la prima vedere... chiar si acum, cind vrea sa ma tachineze, sotul meu imi spune ca m-a placut pentru ca era anesteziat. =))

I-am vizitat pe cei doi in fiecare zi cit au stat in spital si am continuat sa tin legatura prin telefon cu M. Ne facea placere sa vorbim... la fel de mult cum ne face si acum... In acel an ne-am vizitat de Craciun, iar in anul urmator de Florii m-a cerut de sotie. Am facut si nunta si iata-ne impreuna trecind din nou prin aceeasi situatie. 

Chiar daca atunci in 2009 aveam fluturi in stomac cind il vedeam, tot nu am simtit ce am simtit azi-noapte: dragoste, preocupare, dor...

Azi abia asteptam sa ajung la el. Eram in stare sa zbor de la serviciu. Cind am ajuns era la terapie intensiva; calm, linistit si zimbitor. Nu am avut voie sa stau mai mult de 5 minute, dar am plecat acasa linistita... 

Si, da! Chiar s-a schimbat ceva dupa casatorie... Desi multa lume spune ca e la fel, eu afirm ca in cazul meu s-a schimbat ceva: il iubesc mai mult!